Iubirea....

Iubirea...un sentiment profund sau ceva inchipuit?
Sa fie una din fazele lunii care mi-a dat "nevoia" de a vorbi despre iubire in seara asta?=))...inseamna ca m-am uitat cam mult la urania:))...
Tocmai am avut o plecare spontanta spre mare vineri seara:D..pe cand in bucuresti era o "noapte furtunoasa":))..dar a fost un succes.."ne-a lovit" o sambata insorita si un bronz nu foarte uniform:))...pe drumul de intoarcere am inregistrat intr-un final la OSIM marca "autostrada soarelui" prin intermediul unui superb apus de soare 8->, care m-a sedat cu o varietate de sentimente, printre care si un dor "intepator" de iubire (nu prea imi place cum a sunat..dar cam asa s-a simtit)...
dar cum sa explic acest sentiment, acest dor de iubire...nu e la fel de usor ca atunci cand explici un dor de munte, de mare, de copilarie si chiar de o persoana draga...
mi-e dor de ceva ce nu pot explica???
Sunt mai mereu intrebat ce inseamna iubirea pentru mine..daca am iubit...ce am simtit...
Pentru mine iubirea e ceva divin, ceva de la dumnezeu, ceva ce ne leaga, ceva ce ne determina sa facem lucruri bune, sa fim fericiti, sa fim impliniti, sa simtim ca TRAIM...e insa si ceva ce ne determina sa facem lucruri rele, sa fim tristi, sa suferim, e ceva ce ne dezbina...
Doamne Doamne ne-a lasat iubirea dar nu ne-a facut un "training" pt cum sa o folosim:) cu toate ca prin faptele sale scrise in Biblie ne-a trecut pe la cateva seminarii si cursuri...dar cum multi lipsim si cum Doamne Doamne nu a trimis cate un mail cu aceste cursuri avem multe restante:)
Sunt foarte multi care nu cred in iubire, deasemenea sunt multi care nu vor sa creada in iubire si mai multi care se prefac a crede in iubire...
se zice ca e mai usor sa te indragostesti decat sa iubesti...nu sunt de accord
eu ma indrogostesc foarte greu si iubesc la fel de greu...insa ma pot indragosti foarte usor si pot sa iubesc la fel de usor...aici totul depinde de relatia cu sufletul tau si cu cel al partenerului(parerea mea:D)
Si revin..dor de iubire...nu stiu de imi este dor...va marturisesc ca am iubit, am simtit ca iubesc, am simtit lucruri pe care nu le pot explica nici acum, am simtit ca traiesc:)...si ma bucur k am simtit iubirea, pentru ca aveam in minte doar teoria iubirii si intr-un final am avut parte si de practica dar nu in minte ci in adancul sufletului...si am avut parte de toate "avantajele" iubirii pt ca am suferit pentru ce am simtit...m-am ascuns in mine...am fost dezamagit....am plans...dar NU regret...
si poate din aceasta cauza era un dor "intepator" pentru ca mi-a adus si suferinta pe langa fericire...poate asta inseamna iubire, fericire si suferinta, si poate depinde de noi cum gestionam clipele de fericire si pe cele de suferinta, depinde de noi cum pastram clipele de fericire si le uitam pe cele de suferinta...cum adunam mai multe clipe minunate si scapam de cele mai putin fericite....
am avut multe experiente si am in continuare...si din toate am invatat cate ceva, am pierdut cate ceva, am cazut..m-am ridicat..si am reusit si reusesc sa trec mai bine, sa procedez mai bine in situatiile in care sunt "aruncat"...dar la capitolul iubire e inutila experienta si cred ca e ceva ce ne depaseste, e ceva ce tine de suflet, e o lege suprema a universului, o lege misterioasa care guverneaza totul si de unde pleaca si se converg toate actiunile si gandurile noastre, e ceva ce nu poate fi ascuns acolo unde exista, e cea mai frumoasa muzica din partitura vietii si fara ea am fi eterni afoni in corul imens al omenirii....e ceva divin..

Mi-e greu si usor in acelasi timp sa scriu despre acest subiect...si poate v-am spus cam putine sau poate cam multe:P....pt mine un lucru e clar iubirea este viata.