Am fost de mic captivat de inscriptiile pe piele, si imi aduc aminte ca eram un mare consumator al gumelor de mestecat pe langa care gaseai si un asa zis tatuaj temporar.
Eram atat de incantat de acea inscriptie incat reusea sa imi provoace o gandire pozitiva si o "putere supranaturala" in fata celorlalti copii, prin diversitatea lui si prin bogata mea imaginatie:)
Crescand am inceput sa fiu din ce in ce mai interesat de arta tatuajelor si citeam tot ce era legat de tatuaje insa atat in familie cat si in societate cei care aveau tatuaje nu erau vazuti atat de bine.
Am inceput sa am discutii cu familia mea, dar cele mai aprinse cu mine insumi, si am incercat sa imi dau seama la ce si cu ce m-ar ajuta un tatuaj. Vroiam sa insemne ceva pentru mine, sa imi aduca exact ca in copilarie acea gandire pozitiva, acea putere. Cu timpul "tatuatii" au devenit acceptati de societate, ajungand chiar sa devina o moda tatuatul...fapt ce m-a determinat sa nu ma mai gandesc o perioada pentru a nu face o prostie din dorinta de a fi la moda...trebuia sa revin la principalul motiv pentru a imi face un tatuaj...in noiembrie anul trecut s-au facut aproape trei ani de la ultima tentativa...deja singura persoana care ma mai putea influenta sa imi schimb decizia eram eu...asa ca m-am decis:)...pe 28 noiembrie am fost programat...am vrut sa fie ceva care ma reprezinta, care intareste relatia mea cu divinitatea si reflecta viziunea mea despre viata si tot ce e mai presus de noi...am apelat la cultura celtica, arta celtica si mi-am tatuat nodul etern( o cruce celtica) care este simbolul cel mai puternic si cel mai obscur în acelasi timp din bogata spiritualitate a civilizatiei celtice si nu numai.
Motivele spiralate si împletite la nesfarsit par sanu aibe nici un inceput si nici un sfarsit; ca si cum ar spune ca timpul si vesnicia sunt intrepatrunse, iar noi traim în doua lumi, in doua realitati. In acest sens poetul William Blake scria candva, 'Vesnicia se afla în dragoste împreuna cu roadele vremii'.
Nu sunt o persoana "bisericoasa" si parerea mea despre preoti e impartita...pentru mine Dumnezeu este în toate lucrurile si toate lucrurile în Dumnezeu, iar modelele vietii noastre sunt impletite cu un model mai mare, peste toate pogorandu-se suflarea divina!!!
Sper ca ati inteles alegerea mea!
marți, 30 iunie 2009
sâmbătă, 27 iunie 2009
Iubirea....
Iubirea...un sentiment profund sau ceva inchipuit?
Sa fie una din fazele lunii care mi-a dat "nevoia" de a vorbi despre iubire in seara asta?=))...inseamna ca m-am uitat cam mult la urania:))...
Tocmai am avut o plecare spontanta spre mare vineri seara:D..pe cand in bucuresti era o "noapte furtunoasa":))..dar a fost un succes.."ne-a lovit" o sambata insorita si un bronz nu foarte uniform:))...pe drumul de intoarcere am inregistrat intr-un final la OSIM marca "autostrada soarelui" prin intermediul unui superb apus de soare 8->, care m-a sedat cu o varietate de sentimente, printre care si un dor "intepator" de iubire (nu prea imi place cum a sunat..dar cam asa s-a simtit)...
dar cum sa explic acest sentiment, acest dor de iubire...nu e la fel de usor ca atunci cand explici un dor de munte, de mare, de copilarie si chiar de o persoana draga...
mi-e dor de ceva ce nu pot explica???
Sunt mai mereu intrebat ce inseamna iubirea pentru mine..daca am iubit...ce am simtit...
Pentru mine iubirea e ceva divin, ceva de la dumnezeu, ceva ce ne leaga, ceva ce ne determina sa facem lucruri bune, sa fim fericiti, sa fim impliniti, sa simtim ca TRAIM...e insa si ceva ce ne determina sa facem lucruri rele, sa fim tristi, sa suferim, e ceva ce ne dezbina...
Doamne Doamne ne-a lasat iubirea dar nu ne-a facut un "training" pt cum sa o folosim:) cu toate ca prin faptele sale scrise in Biblie ne-a trecut pe la cateva seminarii si cursuri...dar cum multi lipsim si cum Doamne Doamne nu a trimis cate un mail cu aceste cursuri avem multe restante:)
Sunt foarte multi care nu cred in iubire, deasemenea sunt multi care nu vor sa creada in iubire si mai multi care se prefac a crede in iubire...
se zice ca e mai usor sa te indragostesti decat sa iubesti...nu sunt de accord
eu ma indrogostesc foarte greu si iubesc la fel de greu...insa ma pot indragosti foarte usor si pot sa iubesc la fel de usor...aici totul depinde de relatia cu sufletul tau si cu cel al partenerului(parerea mea:D)
Si revin..dor de iubire...nu stiu de imi este dor...va marturisesc ca am iubit, am simtit ca iubesc, am simtit lucruri pe care nu le pot explica nici acum, am simtit ca traiesc:)...si ma bucur k am simtit iubirea, pentru ca aveam in minte doar teoria iubirii si intr-un final am avut parte si de practica dar nu in minte ci in adancul sufletului...si am avut parte de toate "avantajele" iubirii pt ca am suferit pentru ce am simtit...m-am ascuns in mine...am fost dezamagit....am plans...dar NU regret...
si poate din aceasta cauza era un dor "intepator" pentru ca mi-a adus si suferinta pe langa fericire...poate asta inseamna iubire, fericire si suferinta, si poate depinde de noi cum gestionam clipele de fericire si pe cele de suferinta, depinde de noi cum pastram clipele de fericire si le uitam pe cele de suferinta...cum adunam mai multe clipe minunate si scapam de cele mai putin fericite....
am avut multe experiente si am in continuare...si din toate am invatat cate ceva, am pierdut cate ceva, am cazut..m-am ridicat..si am reusit si reusesc sa trec mai bine, sa procedez mai bine in situatiile in care sunt "aruncat"...dar la capitolul iubire e inutila experienta si cred ca e ceva ce ne depaseste, e ceva ce tine de suflet, e o lege suprema a universului, o lege misterioasa care guverneaza totul si de unde pleaca si se converg toate actiunile si gandurile noastre, e ceva ce nu poate fi ascuns acolo unde exista, e cea mai frumoasa muzica din partitura vietii si fara ea am fi eterni afoni in corul imens al omenirii....e ceva divin..
Mi-e greu si usor in acelasi timp sa scriu despre acest subiect...si poate v-am spus cam putine sau poate cam multe:P....pt mine un lucru e clar iubirea este viata.
Sa fie una din fazele lunii care mi-a dat "nevoia" de a vorbi despre iubire in seara asta?=))...inseamna ca m-am uitat cam mult la urania:))...
Tocmai am avut o plecare spontanta spre mare vineri seara:D..pe cand in bucuresti era o "noapte furtunoasa":))..dar a fost un succes.."ne-a lovit" o sambata insorita si un bronz nu foarte uniform:))...pe drumul de intoarcere am inregistrat intr-un final la OSIM marca "autostrada soarelui" prin intermediul unui superb apus de soare 8->, care m-a sedat cu o varietate de sentimente, printre care si un dor "intepator" de iubire (nu prea imi place cum a sunat..dar cam asa s-a simtit)...
dar cum sa explic acest sentiment, acest dor de iubire...nu e la fel de usor ca atunci cand explici un dor de munte, de mare, de copilarie si chiar de o persoana draga...
mi-e dor de ceva ce nu pot explica???
Sunt mai mereu intrebat ce inseamna iubirea pentru mine..daca am iubit...ce am simtit...
Pentru mine iubirea e ceva divin, ceva de la dumnezeu, ceva ce ne leaga, ceva ce ne determina sa facem lucruri bune, sa fim fericiti, sa fim impliniti, sa simtim ca TRAIM...e insa si ceva ce ne determina sa facem lucruri rele, sa fim tristi, sa suferim, e ceva ce ne dezbina...
Doamne Doamne ne-a lasat iubirea dar nu ne-a facut un "training" pt cum sa o folosim:) cu toate ca prin faptele sale scrise in Biblie ne-a trecut pe la cateva seminarii si cursuri...dar cum multi lipsim si cum Doamne Doamne nu a trimis cate un mail cu aceste cursuri avem multe restante:)
Sunt foarte multi care nu cred in iubire, deasemenea sunt multi care nu vor sa creada in iubire si mai multi care se prefac a crede in iubire...
se zice ca e mai usor sa te indragostesti decat sa iubesti...nu sunt de accord
eu ma indrogostesc foarte greu si iubesc la fel de greu...insa ma pot indragosti foarte usor si pot sa iubesc la fel de usor...aici totul depinde de relatia cu sufletul tau si cu cel al partenerului(parerea mea:D)
Si revin..dor de iubire...nu stiu de imi este dor...va marturisesc ca am iubit, am simtit ca iubesc, am simtit lucruri pe care nu le pot explica nici acum, am simtit ca traiesc:)...si ma bucur k am simtit iubirea, pentru ca aveam in minte doar teoria iubirii si intr-un final am avut parte si de practica dar nu in minte ci in adancul sufletului...si am avut parte de toate "avantajele" iubirii pt ca am suferit pentru ce am simtit...m-am ascuns in mine...am fost dezamagit....am plans...dar NU regret...
si poate din aceasta cauza era un dor "intepator" pentru ca mi-a adus si suferinta pe langa fericire...poate asta inseamna iubire, fericire si suferinta, si poate depinde de noi cum gestionam clipele de fericire si pe cele de suferinta, depinde de noi cum pastram clipele de fericire si le uitam pe cele de suferinta...cum adunam mai multe clipe minunate si scapam de cele mai putin fericite....
am avut multe experiente si am in continuare...si din toate am invatat cate ceva, am pierdut cate ceva, am cazut..m-am ridicat..si am reusit si reusesc sa trec mai bine, sa procedez mai bine in situatiile in care sunt "aruncat"...dar la capitolul iubire e inutila experienta si cred ca e ceva ce ne depaseste, e ceva ce tine de suflet, e o lege suprema a universului, o lege misterioasa care guverneaza totul si de unde pleaca si se converg toate actiunile si gandurile noastre, e ceva ce nu poate fi ascuns acolo unde exista, e cea mai frumoasa muzica din partitura vietii si fara ea am fi eterni afoni in corul imens al omenirii....e ceva divin..
Mi-e greu si usor in acelasi timp sa scriu despre acest subiect...si poate v-am spus cam putine sau poate cam multe:P....pt mine un lucru e clar iubirea este viata.
marți, 23 iunie 2009
Sa ma prezint:D
Salutare din nou:)...m-am tot gandit cum sa ma descriu fara a va determina sa imi aplicati o eticheta gresita.
Trebuie sa recunosc ca detin o personalitate puternica si de multe ori ii ranesc pe cei din jur mergand pe cateva principii mai mult sau mai putin bune dar asa m-am "construit".
Nu stiu daca ar "suna" bine daca as incepe sa insir acum calitati, defecte, premii:)) asa ca am preferat sa va arat cum ma vad prin ochii unei prietene foarte bune care si-a facut "curajul" sa scrie despre mine:)
Apreciez sinceritatea:D!!!!!
“Viata e dura, dar totodata e cel mai minunat lucru si trebuie sa ne bucuram de ea.Sa ne iubim, sa ne ajutam sa ne uram, toate fac parte din viata.Raiul si Iadul sunt pe Pamant.Toti am primit sansa sa alegem unde sa traim si cu cine sa traim , pe cine ajutam sau nu. Micu` tau e langa tine si nu sunt doar vorbe!” (Cristian Iordache)
Este la fel de simplu sa-l intelegi cum este pentru un orb sa citeasca fara alfabetul Braille!
Este la fel de greu sa ii patrunzi in suflet , cum este pentru orice om a castiga potul cel mare la Loto ( nu este imposibil, dar sanse sunt 1 la 1000000).
Este la fel de frumos sa ii privesti chipul sufletului, cum este sa vezi lacul iubirii plin de nuferi!
Este la fel de dureros sa iti spuna ca s-a terminat , cum este atunci cand ai pierdut pariul cu Speranta!
Este un simplu Om ! Da, chiar asa! Dar unul care stie ca minutele nu se opresc atunci cand semaforul arata Rosu , ca Destinul nu se schimba atunci cand ii dai spaga , ca Fericirea nu se cantareste si nu se vinde, ca Lacrima nu se coloreaza cu acuarele , ca Timpul nu sta in loc pentru nimeni si ca “Dumnezeu a ajutat pe toata lumea si in schimb a fost rastignit.“
Este un “doctor care da un diagnostic tarziu” , un suflet care si-a invatat Lectia fara profesor, un Gand care isi ia singur dreptul de a veni sau de a pleca!
Un nor care isi porneste ploaia atunci cand ti-ai lasat toate hainele pe sarmele parsivitatii, si unul care isi sculpteaza gingasia in piatra sufletului tau atunci cand i-ai aratat ca meriti un loc in sufletul sau!
Este prietenul care m-a invatat ca sufletele nu au nevoie de somoni si picanterii , ca “ai nevoie doar de o clipa sa iti dai seama ca traiesti . IUBIM, SUFERIM, TRAIM …suntem iubire…Dumnezeu e iubire.”
Prietenul care si-a lasat tamplele gandurilor sa alerge prin padurea Alegerilor spre a decide care drum este mai bun pentru a ajunge la Implinire.
Prietenul care i-a dat sufletului meu puterea de a-si cladi singur idealul, de a-si gasi cheia pierduta candva printre daramaturile Indiferentei, de a-si desena Vointa pe foile Sperantei , fara a folosi guma de sters.
Prietenul care mi-a dat pe gratis ceea ce altii nu mi-ar fi dat nici daca as fi platit cu propria-mi viata : Acceptarea! Fara a ma judeca, fara a ma minti , fara a ma tulbura fara a ma desconsidera!
Prietenul care m-a asteptat mereu atunci cand am intarziat, care mi-a deschis usa atunci cand am batut cu ultima suflare, care mi-a intins mana atunci eram pe punctul de a cadea!
“daca o sa te scap vreodata din manuta mea o sa fie doar sa iti amintesc ca te tin si cu cealalta.”
El este simplu : Micul meu!
Cel ce m-a invatat ca totul in noi este impartit in camarute , si ca depinde doar de Noi daca le umplem sau ne multumim stiindu-le pe jumatate pline …
Cel care mi-a dat dovada vie ca Aparentele pot insela – cu adevarat -!
Pana aici a fost AL MEU!Ce urmeaza este … al nu stiu- cui! :)
Cristian Iordache, “fitosul” care se intreaba adesea daca o oarecare femeie “este prea usor influentabila, sau are el un fler iesit din comun?!”
Cel care nu a gasit pana acum raspunsul intrebarii, cel care spune ca daca i-as cantari cuvintele, mi-ar iesi 2 grame jumatate pe silabaJ. Si atunci … cu ce bani as plati oare editura???:)
Habar nu am , dar cand vine vorba de el , nici nu ma agit! Ar fi prea de tot sa ma incarc cu “fleacuri”(gaseste el sponsori)
“Fitosul” care le vorbeste fetelor in ” termeni atat de academici “ incat nu ai cum sa intelegi decat daca ii cumperi Dictionarul personal – care nu exista decat la Libraria Fitelor – (deci clar nu poti sa o gasesti! Doar daca iti da adresa exacta)
“Fitosul” care “ unduieste “ gandurile femeilor pe ritmuri de dans “ceresc” ( te urca la cer cu 2 miscari “puse” pe melodia Amagirii)J (Deci , atentie, fetelor , nu acceptati invitatia la dans decat daca sunteti sufficient de stapane pe Inteligenta voastra!):P
“Tipul” care priveste “tipele” de la o distanta egala cu valoarea radacinii la patrat a Incitatiei, care prinde “pasarelele” din zborul lor sigur catre “cuibusorul de nebunii”.
“Vanatorul” care isi pandeste “prada” pana cand se apropie sufficient de bine incat sa actioneze atunci cand i-a anticipat urmatoarea miscare , care “trage” doar atunci cand este convins ca aceasta merita sa-si iroseasca glontul , pentru ca apoi sa o trezeasca la viata cu un sarut … (huh , fetelor, atentie!!!)
“Mincinosul” care isi verifica Adevarurile la Poligraf si iti inmana trimfator Diagrama atunci cand nu ai incredere in el si apoi te paraseste pentru ca nu l-ai crezut!
Cel care se priveste zilnic in oglinda si isi “inmulteste” fitele atunci cand se convinge de veridicitatea imaginii din oglinda . Care isi ascute dintii increderii in fortele proprii folosind unealta Puterii!
Asa ca , fetelor, atentie !!! Pantofii lui sunt sufficient de incapatori pentru a va “ascunde” acolo cand se satura de ifosele voastre cu iz de celebritate, sosetele ii sunt sufficient de urat mirositoare dupa o zi petrecuta pe terenul de fotbal, (da, am uitat sa va spun ca a facut fotbal 7 ani!:)) pentru a va face sa lesinati in secunda in care v-a varat acolo!
( daca exista blonde care citesc , si evident nu inteleg , le sugerez a citi “ Femeia – eterna povara” de pe acest blog si vor intelege explicatia!)
Pentru toate cele ce ati citit si pentru multe altele ce raman stiute doar de noi doi , El ramane Prietenul care nu a ales sa isi continue drumul atunci cand eu am cazut! Ci s-a oprit "sa ma prinda de manuta " si sa ma ridice!
Iti multumesc!
“Mami” tau!
By Monica Berceanu:)
Trebuie sa recunosc ca detin o personalitate puternica si de multe ori ii ranesc pe cei din jur mergand pe cateva principii mai mult sau mai putin bune dar asa m-am "construit".
Nu stiu daca ar "suna" bine daca as incepe sa insir acum calitati, defecte, premii:)) asa ca am preferat sa va arat cum ma vad prin ochii unei prietene foarte bune care si-a facut "curajul" sa scrie despre mine:)
Apreciez sinceritatea:D!!!!!
Cristian Iordache ( Micu` )
“Viata e dura, dar totodata e cel mai minunat lucru si trebuie sa ne bucuram de ea.Sa ne iubim, sa ne ajutam sa ne uram, toate fac parte din viata.Raiul si Iadul sunt pe Pamant.Toti am primit sansa sa alegem unde sa traim si cu cine sa traim , pe cine ajutam sau nu. Micu` tau e langa tine si nu sunt doar vorbe!” (Cristian Iordache)
Este la fel de simplu sa-l intelegi cum este pentru un orb sa citeasca fara alfabetul Braille!
Este la fel de greu sa ii patrunzi in suflet , cum este pentru orice om a castiga potul cel mare la Loto ( nu este imposibil, dar sanse sunt 1 la 1000000).
Este la fel de frumos sa ii privesti chipul sufletului, cum este sa vezi lacul iubirii plin de nuferi!
Este la fel de dureros sa iti spuna ca s-a terminat , cum este atunci cand ai pierdut pariul cu Speranta!
Este un simplu Om ! Da, chiar asa! Dar unul care stie ca minutele nu se opresc atunci cand semaforul arata Rosu , ca Destinul nu se schimba atunci cand ii dai spaga , ca Fericirea nu se cantareste si nu se vinde, ca Lacrima nu se coloreaza cu acuarele , ca Timpul nu sta in loc pentru nimeni si ca “Dumnezeu a ajutat pe toata lumea si in schimb a fost rastignit.“
Este un “doctor care da un diagnostic tarziu” , un suflet care si-a invatat Lectia fara profesor, un Gand care isi ia singur dreptul de a veni sau de a pleca!
Un nor care isi porneste ploaia atunci cand ti-ai lasat toate hainele pe sarmele parsivitatii, si unul care isi sculpteaza gingasia in piatra sufletului tau atunci cand i-ai aratat ca meriti un loc in sufletul sau!
Este prietenul care m-a invatat ca sufletele nu au nevoie de somoni si picanterii , ca “ai nevoie doar de o clipa sa iti dai seama ca traiesti . IUBIM, SUFERIM, TRAIM …suntem iubire…Dumnezeu e iubire.”
Prietenul care si-a lasat tamplele gandurilor sa alerge prin padurea Alegerilor spre a decide care drum este mai bun pentru a ajunge la Implinire.
Prietenul care i-a dat sufletului meu puterea de a-si cladi singur idealul, de a-si gasi cheia pierduta candva printre daramaturile Indiferentei, de a-si desena Vointa pe foile Sperantei , fara a folosi guma de sters.
Prietenul care mi-a dat pe gratis ceea ce altii nu mi-ar fi dat nici daca as fi platit cu propria-mi viata : Acceptarea! Fara a ma judeca, fara a ma minti , fara a ma tulbura fara a ma desconsidera!
Prietenul care m-a asteptat mereu atunci cand am intarziat, care mi-a deschis usa atunci cand am batut cu ultima suflare, care mi-a intins mana atunci eram pe punctul de a cadea!
“daca o sa te scap vreodata din manuta mea o sa fie doar sa iti amintesc ca te tin si cu cealalta.”
El este simplu : Micul meu!
Cel ce m-a invatat ca totul in noi este impartit in camarute , si ca depinde doar de Noi daca le umplem sau ne multumim stiindu-le pe jumatate pline …
Cel care mi-a dat dovada vie ca Aparentele pot insela – cu adevarat -!
Pana aici a fost AL MEU!Ce urmeaza este … al nu stiu- cui! :)
Cristian Iordache, “fitosul” care se intreaba adesea daca o oarecare femeie “este prea usor influentabila, sau are el un fler iesit din comun?!”
Cel care nu a gasit pana acum raspunsul intrebarii, cel care spune ca daca i-as cantari cuvintele, mi-ar iesi 2 grame jumatate pe silabaJ. Si atunci … cu ce bani as plati oare editura???:)
Habar nu am , dar cand vine vorba de el , nici nu ma agit! Ar fi prea de tot sa ma incarc cu “fleacuri”(gaseste el sponsori)
“Fitosul” care le vorbeste fetelor in ” termeni atat de academici “ incat nu ai cum sa intelegi decat daca ii cumperi Dictionarul personal – care nu exista decat la Libraria Fitelor – (deci clar nu poti sa o gasesti! Doar daca iti da adresa exacta)
“Fitosul” care “ unduieste “ gandurile femeilor pe ritmuri de dans “ceresc” ( te urca la cer cu 2 miscari “puse” pe melodia Amagirii)J (Deci , atentie, fetelor , nu acceptati invitatia la dans decat daca sunteti sufficient de stapane pe Inteligenta voastra!):P
“Tipul” care priveste “tipele” de la o distanta egala cu valoarea radacinii la patrat a Incitatiei, care prinde “pasarelele” din zborul lor sigur catre “cuibusorul de nebunii”.
“Vanatorul” care isi pandeste “prada” pana cand se apropie sufficient de bine incat sa actioneze atunci cand i-a anticipat urmatoarea miscare , care “trage” doar atunci cand este convins ca aceasta merita sa-si iroseasca glontul , pentru ca apoi sa o trezeasca la viata cu un sarut … (huh , fetelor, atentie!!!)
“Mincinosul” care isi verifica Adevarurile la Poligraf si iti inmana trimfator Diagrama atunci cand nu ai incredere in el si apoi te paraseste pentru ca nu l-ai crezut!
Cel care se priveste zilnic in oglinda si isi “inmulteste” fitele atunci cand se convinge de veridicitatea imaginii din oglinda . Care isi ascute dintii increderii in fortele proprii folosind unealta Puterii!
Asa ca , fetelor, atentie !!! Pantofii lui sunt sufficient de incapatori pentru a va “ascunde” acolo cand se satura de ifosele voastre cu iz de celebritate, sosetele ii sunt sufficient de urat mirositoare dupa o zi petrecuta pe terenul de fotbal, (da, am uitat sa va spun ca a facut fotbal 7 ani!:)) pentru a va face sa lesinati in secunda in care v-a varat acolo!
( daca exista blonde care citesc , si evident nu inteleg , le sugerez a citi “ Femeia – eterna povara” de pe acest blog si vor intelege explicatia!)
Pentru toate cele ce ati citit si pentru multe altele ce raman stiute doar de noi doi , El ramane Prietenul care nu a ales sa isi continue drumul atunci cand eu am cazut! Ci s-a oprit "sa ma prinda de manuta " si sa ma ridice!
Iti multumesc!
“Mami” tau!
By Monica Berceanu:)
sâmbătă, 13 iunie 2009
De ce sa scriu???
Sa scriu sau sa nu scriu? M-am tot intrebat inainte de a "porni la acest drum".
Am observat ca multi scriu pentru ca se simt singuri, inchisi, vor sa para mai inteligenti sau vor doar sa iasa in evidenta..:-??....asa o fi???
Posibil..trebuie sa recunosc ca mai am si eu momente in care ma simt singur si imi doresc sa stau cu cineva care sa ma poata asculta..dar mai mereu gasesc pe acel cineva tot in mine. Nu stiu daca e "sanatos":) dar a dat roade:)
Revenim..de ce sa scriu???...poate sa ajut pe cineva care imi cere ajutorul si nu o poate face decat in fata unui calculator???..poate sa ma ajute cineva si nu o poate face decat din fata unui calculator???...poate am nevoie de cineva sa imi intareasca punctele de vedere..sau sa imi "renege" punctele de vedere???....poate e nevoie sa imi "expun" gandurile pentru a ajunge mai repede la solutii, raspunsuri???....poate e doar o pierdere de timp???...poate e un moft???...poate e o necesitate???...poate e o prostie???...
M-am tot intrebat si inca ma intreb si singurul mod prin care sa gasesc un raspuns a fost sa incep sa scriu. Am ajuns la aceasta concluzie punandu-ma in situatia in care cineva ma intreaba de ce sa inceapa sa scrie. In mintea mea a venit un raspuns rapid... scrie si poate vei afla!!!!
Nu stiu daca am raspuns bine dar mi-am zis sa incerc si eu:)
Recitesc ce am scris....uauuuu..cam multe semne de intrebare nu???
Poate este si un mod prin care cineva sa imi raspunda la nesfarsitele intrebari pe care le am in fiecare zi....dar imi apare in minte o scena senzationala din filmul "The Pursuit of Happyness "(sper ca l-ati vazut..daca nu, e un MUST)...in care actorul(Will Smith) are o replica de zile mari; el participa la un interviu si a venit imbracat in hainele cu care isi renova casa, dupa o noapte in arest din cauza unei amenzi-norocosul:)- incercand sa-i convinga pe superiori spune in felul urmator: "sunt genul de om care daca i se adreseaza o intrebare la care nu stie raspuns va spune ca nu stie raspunsul, dar sunt convins ca stiu cum sa gasesc raspunsul si o sa gasesc raspunsul".....exemplar nu?:)
Cu bucurie marturisesc ca si eu procedez la fel in situatii in care nu pot sa raspund la o intrebare.."vinovat":)
Pot spune ca am inceput sa caut raspunsul la intrebarea mea si sunt sigur ca o sa-l gasesc, poate si cu ajutorul vostru..
Sper ca e un inceput bun, chiar daca e un pic timid, si sper ca fiecare postare ca deveni din ce in ce mai buna si mai interesanta pentru voi, pentru mine:)
Am observat ca multi scriu pentru ca se simt singuri, inchisi, vor sa para mai inteligenti sau vor doar sa iasa in evidenta..:-??....asa o fi???
Posibil..trebuie sa recunosc ca mai am si eu momente in care ma simt singur si imi doresc sa stau cu cineva care sa ma poata asculta..dar mai mereu gasesc pe acel cineva tot in mine. Nu stiu daca e "sanatos":) dar a dat roade:)
Revenim..de ce sa scriu???...poate sa ajut pe cineva care imi cere ajutorul si nu o poate face decat in fata unui calculator???..poate sa ma ajute cineva si nu o poate face decat din fata unui calculator???...poate am nevoie de cineva sa imi intareasca punctele de vedere..sau sa imi "renege" punctele de vedere???....poate e nevoie sa imi "expun" gandurile pentru a ajunge mai repede la solutii, raspunsuri???....poate e doar o pierdere de timp???...poate e un moft???...poate e o necesitate???...poate e o prostie???...
M-am tot intrebat si inca ma intreb si singurul mod prin care sa gasesc un raspuns a fost sa incep sa scriu. Am ajuns la aceasta concluzie punandu-ma in situatia in care cineva ma intreaba de ce sa inceapa sa scrie. In mintea mea a venit un raspuns rapid... scrie si poate vei afla!!!!
Nu stiu daca am raspuns bine dar mi-am zis sa incerc si eu:)
Recitesc ce am scris....uauuuu..cam multe semne de intrebare nu???
Poate este si un mod prin care cineva sa imi raspunda la nesfarsitele intrebari pe care le am in fiecare zi....dar imi apare in minte o scena senzationala din filmul "The Pursuit of Happyness "(sper ca l-ati vazut..daca nu, e un MUST)...in care actorul(Will Smith) are o replica de zile mari; el participa la un interviu si a venit imbracat in hainele cu care isi renova casa, dupa o noapte in arest din cauza unei amenzi-norocosul:)- incercand sa-i convinga pe superiori spune in felul urmator: "sunt genul de om care daca i se adreseaza o intrebare la care nu stie raspuns va spune ca nu stie raspunsul, dar sunt convins ca stiu cum sa gasesc raspunsul si o sa gasesc raspunsul".....exemplar nu?:)
Cu bucurie marturisesc ca si eu procedez la fel in situatii in care nu pot sa raspund la o intrebare.."vinovat":)
Pot spune ca am inceput sa caut raspunsul la intrebarea mea si sunt sigur ca o sa-l gasesc, poate si cu ajutorul vostru..
Sper ca e un inceput bun, chiar daca e un pic timid, si sper ca fiecare postare ca deveni din ce in ce mai buna si mai interesanta pentru voi, pentru mine:)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)